Comisia Europeană nu vede o problemă cu importul de cereale din Ucraina – Fermierii români trag un semnal de alarmă
Producătorii români de cereale au avertizat că un aflux de cereale ucrainene provenit prin așa-numitele „căi de solidaritate” ale UE îi împinge aproape de faliment, dar Comisia Europeană insistă că acest lucru nu are un impact negativ asupra pieței unice.
„Nu există niciun impact distructiv sau negativ al exporturilor din Ucraina pe piețele UE”, a declarat comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, reporterilor, luni (26 septembrie), subliniind că acest fapt „nu afectează negativ situația fermierilor și nici nu afectează negativ prețurile.”
„Solidarity lanes” este o inițiativă lansată la sfârșitul lunii mai pentru a facilita exporturile de cereale din Ucraina pe toate rutele posibile, pe fondul blocadei porturi maritime ucrainene.
Acest lucru a permis ca 3 milioane de tone de cereale să fie exportate din Ucraina în august, în comparație cu aproximativ 300.000 de tone în martie, după izbucnirea războiului. Înainte de invazie, Ucraina exporta 5-6 milioane de tone lunar.
Anterior, în iulie, un reprezentant al Comisiei a raportat în fața Comisiei AGRI că cerealele care vin din Ucraina în țările vecine rămân blocate pe piețele locale. Prin urmare, au apărut așa-zisele „căi de solidaritate”, astfel încât cerealele să ajungă pe piețele internaționale și să aducă ușurare fermierilor locali.
Dar Wojciechowski a insistat acum că nu există „probleme în vânzarea cerealelor de către fermierii europeni”.
„Nu vedem niciun colaps în ceea ce privește prețurile din cauza acestui export din Ucraina”, a spus el, adăugând că executivul UE urmărește cu atenție situația pieței.
Cu toate acestea, fermierii din România prezintă o imagine cu totul diferită a situației, avertizând că cerealele ucrainene care trec graniță îi împing pe fermierii locali în pragul falimentului.
‘Furtuna perfecta’
Potrivit lui Florin Bercu de la Alianța pentru Agricultură și Cooperare, producătorii români se confruntă cu o „deteriorare puternică a competitivității lor”.
Pentru Bercu, principala problemă este că fermierii români sunt afectați de importurile mai ieftine de floarea-soarelui, grâu, orz și porumb din Ucraina, care sunt cultivate după reguli și restricții diferite față de UE.
„Importul de cereale și semințe oleaginoase trebuie să tranziteze teritoriul țării și să ajungă în statele membre UE, care sunt importatoare nete ale acestor culturi sau, mai departe, în țări terțe. Dar aceste culturi sunt vândute pe piața din România”, a declarat el pentru EURACTIV.
Aceste diferențe de preț face cerealele din Ucraina mai atractive pentru comercianți. Însă calitatea cerealelor vândute pe piața din România este îndoielnică, punând în pericol producătorii locali.
„În vârful recoltei, piața locală de cereale și oleaginoase este invadată de cereale ucrainene, prăbușind astfel piața cerealelor din România, atât din punct de vedere al prețurilor de achiziție, cât și din punct de vedere al volumelor necesare”, a explicat Bercu.
Printre alte probleme cauzate de măsurile de facilitare a exporturilor de cereale ucrainene se numără și costul de transport pentru fermierii români, care aproape s-a triplat în prima lună de liberalizare a comerțului din cauza cererilor foarte mari din Ucraina.
Între timp, numărul produselor de protecție a plantelor contrafăcute sau interzise în UE a crescut, a spus Bercu, avertizând că acest lucru pune în pericol consumatorii europeni și locali.
Această combinație de prețuri mici de achiziție, randamente scăzute și costuri mari de producție a creat o „furtună perfectă”, a avertizat el.
De asemenea, surse din cadrul unei recente reuniuni informale a miniștrilor agriculturii au declarat pentru EURACTIV că și Polonia a exprimat îngrijorări similare.
Între timp, în iulie, deputații europeni din comisia pentru agricultură a Parlamentului European au vizitat porturile Constanța, Agigea și Galați, oferind asigurări că sunt cautate soluții.
Pretul solidaritatii
În ciuda impactului negativ, Bercu subliniază că fermierii români continuă să susțină inițiativa căilor de solidaritate, menționând că preocupările „nu trebuie înțelese ca o dezaprobare a fermierilor față de aceste coridoare”, ci mai degrabă ca o modalitate de „autoconservare”.
Cu toate acestea, fermierii solicită o serie de măsuri practice pentru a contribui la atenuarea tensiunii fluxului de produse ucrainene, inclusiv o mai bună gestionare în porturile maritime, precum și trasabilitatea pentru a preveni deturnarea cerealelor ucrainene către piața românească.
Bercu a cerut, de asemenea, ca fondurile UE să fie alocate pentru îmbunătățirea logisticii și creșterea capacităților de stocare în zonele cu acces la navigație.
„În acest moment, aceste măsuri nu au fost implementate și suntem conștienți că este un proces lung. Deci trebuie să absorbim singuri șocul”, a rezumat Bercu.
un material Euractiv
